Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 01/07/2011
Tematica: reforma regiunilor de dezvoltare
Categoria articolului: interviuri
Autorul articolului: Feri Predescu
Titlul articolului: Kelemen Hunor: "Până în octombrie putem ave aun proiect de reorganizare administrativă"
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/kelemen-hunor-pana-in-octombrie-putem-avea-un-proiect-de-reorganizare-administrativa-936200.html


 

 

 

Liderul UDMR spune că ideea preşedintelui Băsescu este bună, dar trebuie analizată mult mai detaliat. Kelemen optează pentru regiuni mai mici, cu personalitate juridică şi atribuţii acordate în etape.

EVZ: Dle Hunor , preşedintele  Traian Băsescu a spus recent că decizia UDMR privind reorganizarea teritorială nu a fost corectă, menţionând că "a luat în piept lovitura". Cum comentaţi?

 

Kelemen Hunor: Nu vreau să intru în polemică cu preşedintele republicii. Nu a fost o lovitură, îmi pare rău fiindcă nu asta era intenţia. Intenţia noastră era că, dacă vrem să facem o reformă, să o facem in aşa fel încât să avem toate argumentele şi să fim pregătiţi pentru a face un pas important pentru România.

Care ar fi acel pas? E vorba de faptul că şi dv. aveţi consilii judeţene, după cum s-a exprimat preşedintele?

 

Eu nu m-aş lega de consiliile judeţene. Mergeţi in Harghita, Covasna, mergeţi la mine la Cârţa acasă, mergeţi unde doriţi şi întebaţi-i pe oameni dacă vor să aparţină de Alba Iulia sau de Braşov. Am fost la Scărişoara, în munţii Apuseni, şi întrebaţi-i pe oamenii de acolo dacă vor să meargă la Braşov. Răspunsul este  nu.

 

Şi atunci cum rămâne, acceptaţi varianta restructurii serviciilor deconcentrate?

 

Există posibilitatea dar nu pe 8 judeţe mamut. Poate că pe 41 de judeţe este prea mult, poate trebuie 20, 16, 14, nu ştiu. Dar nu am făcut o analiză. Aceste regiuni de dezvoltare, desenate în 1998, nu funcţionează, sunt ineficiente. Nu există relaţii culturale tradiţionale, socio-economice între diferitele microregiuni care au fost incluse într-o regiune de dezvoltare. Şi din această cauză nu se pot trasforma în  judeţe. Ce are Vrancea cu Constanţa?  Sau ce are Covasna sau Alba Iulia cu munţii Apuseni. Nu există astfel de relaţii. Ceea ce nu este eficient, nu funcţionează bine, nu trebuie întărit. Noi am propus - haideţi să redesenăm regiunile de dezvoltare economică în aşa fel încât să fie funcţionale.

 

Ce înseamnă funcţionale, după dv.?

 

Să nu fie diferenţe uriaşe in ceea ce priveşte dezvoltarea şi potenţialul comunităţilor locale in interiorul regiunilor de dezvoltare. 

 

Şi atunci Harghita şi Covasna cu cine ar putea fi asociate ?

 

Nu Harghita şi Covasna sunt problema României. Eu cred că toate regiunile de dezvoltare au astfel de probleme. Să nu dăm impresia că în România nu există alte probleme decât Harghita şi Covasna. Nu, există şi alte zone. Noi am spus de la început - Harghita, Covasna şi Mureş ar putea să fie o regiune de dezvoltare economică fără atribuţii administrative. Pentru că aici nu trebuie să confundăm regiunile de dezvoltare cu judeţe cu competenţe administrative.

 

Dar cu personalitate juridică?

 

Cu personalitate juridică într-un fel. Trebuie văzut, fără să amendăm Constituţia, cum se poate face. Acum există o altă abordare. Transformăm aceste regiuni de dezvoltare în regiuni mai funcţionale şi, după amendarea Constituţiei, transformăm regiunile în judeţe sau le dăm personalitate juridică în etape. Şi casa se construieşte cărămidă cu cărămidă. De aceea nu vreau să-i dau nicio replică dlui preşedinte Băsescu. Eu înţeleg această supărare, noi chiar am apreciat demersul făcut de preşedintele Băsescu dar nu este o chestiune personală, nu trebuie să o luăm personal. Trebuie să discutăm, să analizăm până când reuşim să avem un proiect comun. Asta vom face în iulie, august, septembrie, octombrie. Când vom avea un proiect care să fie susţinut de coaliţie, de majoritate, atunci putem să trecem la implementarea proiectului.

 

Cum priviţi atunci dorinţa acerbă a preşedintelui de a obţine modificarea Constituţiei chiar cu preţul renunţării la un an al mandatului său?

 

Este opţiunea dlui preşedinte, nu aş vrea să discut. Noi vom lucra în comisie, vom participa activ, vom avea unele amendamente dar nu va depinde de noi. Aici e nevoie de două treimi pentru a amenda Constituţia şi o astfel de revizuire, fără un dialog cu opoziţia, e greu de făcut. Fiindcă în acest moment, majoritatea nu are mai mult de 50 şi ceva la sută. Şi pentru a obţine două treimi trebuie dialog şi cu partidele din opoziţie dacă într-adevăr vrem o revizuire a Constituţiei.

 

Aşadar dv. sunteţi dispuşi să dialogaţi sau să negociaţi cu opoziţia.

 

Dialog da, de fiecare dată am fost pentru dialog şi mai ales pe Constituţie. Toţi actorii politici trebuie să fie în stare să dialogheze dacă vrem să revizuim Constituţia, fiindcă este un proiect politic şi trebuie două treimi. Eu nu neg acest lucru, sunt foarte multe puncte in Constituţia actuală care trebuie revizuite, fără doar şi poate.
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.